Ce este cadrul, în psihanaliză
Introducerea în psihanaliză a temenului “cadru” a fost f ăcută, independent, de doi autori care au propus definiţii diferite. Bleger , în Argentina, a cărui concepţie, foarte personală, este răspândită mai mult în America Latină, el punând accentul pe ideea de simbioză. Şi Winnicott , în Anglia, a cărui concepţie este larg adoptată, preponderent în Europa. Winnicott foloseşte termenul de “setting” – cu o semnifica ţie mult mai extinsă. Îl putem traduce prin “dispozitiv”. La randul sau, Andre Green propune un termen care nu figurează ca atare în dicţionarul bilingv : “montaj”. Cu toate acestea, sus ţine el, “cadru” este un termen destul de bun, ce cuprinde ansamblul condiţiilor necesare pentru practicarea psihanalizei . Acesta se referă la dispoziţiile materiale ce reglează raporturile dintre analizand şi analist (plata şedinţelor neefectuate, coordonarea vacanţelor, durata şedinţelor, modul de plata etc.). Aceste dispoziţii sunt stabilite de la bun început, făcând obiectul unei