"De ce?"

-
"Psihanalistul (...) se straduieste intotdeauna sa-i ajute pe acesti parinti, dar in primul rand pe copil insusi: nu este un aparat stricat, este, intotdeauna, o persoana care sufera. Iar aceasta intrebare ce revine, "de ce", el o intelege pe cei doi versanti ai ei, strans complementari: de ce, in sensul de "din ce cauze"; si de ce in sensul de "cu ce intentie", aceasta intentionalitate putand fi chiar inconstienta. Ghidat fiind de aceasta dubla intrebare, el se straduieste sa auda ce ar vrea copilul sa spuna, dar, in general, in lipsa cuvintelor pentru a spune, el nu poate exprima altfel decat tocmai prin ceea ce i se reproseaza. Abordarea psihanalitica a tulburarilor si suferintelor copilului inseamna in primul rand o atitudine: a auzi". (Roger Perron)

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Depresia, “strigatul tacut dupa iubire ! “

-
*** « In doliu, lumea a devenit saraca si goala, in melancolie sarac si gol este Eul insusi ».  ( Sigmund Freud – « Doliu si melancolie ») « Cerul jos si greu apasa ca un capac », depresia este ca o ceata coborata peste viata psihica. Nimic nu se mai distinge, nimic nu mai are valoare. « Depresia » (…) – corpul se inconvoaie, miscarea incetineste, privirea se goleste. Nu ramane decat o angoasa nuda care se agata de tot ce trece, fara sa se poata opri. « Zilele incep sau se sfarsesc, timpul se scurge. Nu mai vrei nimic. Astepti pana cand nu mai ai nimic de asteptat » (Perec). Depresia este o maladie impotriva timpului, o « maladie a mortii ».  ( Jacques Andre – «  Cele 100 de cuvinte ale psihanalizei » ) ***      Fie ca apelam la tehnologia moderna, fie ca deschidem o carte de specialitate pentru a obtine informatii cu privire la subiectul depresiei, ceea ce observam, inca de la inceput, este un fapt cert: depresia este o boala frecventa, care poate fi grava si, din acest m
Citiți mai multe

Despre intimitate, in relatia analitica

-
              A sa cum descriu  deseori  pacientii, i ntr-o psihoterapie,  s entimentul de intimitate fata de analist apare la un moment dat sau... nu intarzie sa apara. Este firesc, altminteri insasi relatia analitica ar deveni subiect de studiu.          Intimitatea in context analitic nu presupune focusarea doar pe aspectele pozitive ale relatiei. Ura, furia, invidia distructiva trebuie luate in considerare si puse in discutie la fel ca si dragostea, toate facand parte dintr-o relatie fireasca. Pacientul trebuie incurajat sa vorbeasca despre ele, astfel incat dezvoltarea intimitatii in relatie sa fie posibila. Winnicott spunea ca dragostea, in forma sa cea mai primitiva, contine cruzime si distrugere. Recunoasterea acestor sentimente de catre pacient este absolut necesara astfel incat acesta sa fie ajutat sa-si integreze lumea obiectelor interne.            Cu toate ca intimitatea nu reprezinta scopul psihanalizei, ci mai degraba un produs secundar, intensitatea transferului si cont
Citiți mai multe

Despre noi si viata - asa cum e sau nu e ea

-
Imagine
Viata ca o minciuna, ca o iluzie sau ca o intamplare este mult mai usor de trait. Daca ne-am dori sa stim mai mult, ar exista riscul de a ne dori sa si schimbam ceva, iar asta ar presupune renuntarea la acea parte din noi ce ravneste inca la copilarie, la iubire neconditionata, la vise infantile si sperante ce poate nu-si vor gasi niciodata implinirea. Maturizarea poate fi dureroasa uneori, iar acest lucru va fi cu atat mai intens cu cat mai tarziu se va intampla. Exista insa un timp pentru toate si, in afara de asta, niciodata nu putem spune ca e timpul trecut... In fiecare sedinta de psihanaliza, fiecare pacient imi vorbeste in felul sau despre faptul ca e timpul sa iesim din zona linistita si "sigura" a obisnuintei - chiar daca asta inseamna suferinta; e timpul renuntarii la viata traita dupa tipare; e timpul renuntarii la ce e vechi, putred, inoportun, neadecvat. E timpul dinamizarii vietii noastre interne, al (re)punerii psihicului la locul sau, al revenirii la viat
Citiți mai multe